Deși Mongolia este membră semnatară a Statutului de la Roma, fiind fundația pe care a fost întemeiată Curtea Penală Internațională (CPI), nu a acționat conform principiilor asumate prin tratat. În urmă cu 26 de ani, statele din CPI își dădeau acordul să aresteze pe toți cei acuzați de genocid, crime împotriva umanității, crime de război sau agresiune militară.
Mongolia nu a reușit să își ducă la îndeplinire promisiunile semnat cu mai bine de două decenii în urmă. Președintele rus Vladimir Putin este pus sub acuzare pentru crime de război și pe numele său există un mandat de arestare internațional.
Ceea ce părea un pas greșit pentru Putin, s-a dovedit a fi o dezamăgire pentru restul membrilor CPI. Președintele rus nu a fost arestat și predat, așa cum prevede tratatul, ci plimbat cu onoruri prin capitala Ulan Bator.
Poziția geografică a Mongoliei nu permite însă prea mult spațiu de manevră. Țara este fix la mijloc: între Rusia, la nord și China, la sud. În acest context, mongolii nu doresc să compromită relațiile de bună vecinătate, mai ales că cele două state sunt principalii săi parteneri economici.
Nu toată lumea l-a aclamat pe Putin. Grupuri răzlețe de protestatari au afișat mesaje pro-Ucraina și l-au numit „criminal de război” pe șeful de stat rus, prin intermediul pancartelor afișate, transmite The New York Times.
Ucraina a transmis un mesaj dur pentru lipsa de acțiune a omologilor mongoli.
„Eșecul guvernului mongol de a-și îndeplini obligațiile asumate prin tratat este o lovitură grea pentru Curtea Penală Internațională și pentru sistemul internațional de justiție. Mongolia a permis unui criminal de război să se sustragă justiției. Mandatul de arestare trebuia activat imediat cum a pășit pe solul mongol. Vom lucra cu partenerii noștri pentru a ne asigura că vor exista consecințe pentru inacțiunea săvârșită de Ulan Bator”, a declarat Georgiy Tykhyi, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe.
CITEȘTE ȘI: